|
Nefrita interstitiala asociata tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene
Autori: Mariana Muresan, Mirela Popa, Paraschiva Chereches-Panta, M.V.Nanulescu
Clinica Pediatrie III , UMF Cluj Napoca
Nefrita interstitiala, cunoscuta si sub numele de nefrita tubulointerstitiala este consecinta inflamatiei interstitiului renal si se caracterizeaza histologic prin reactie inflamatorie si fibroza.
Nefrita interstitiala se poate prezenta fie ca o boala primara in cadrul unei infectii sau reactii adverse la medicamente, fie ca o leziune asociata altor nefropatii (glomerulonefrite progresive, uropatii obstructive).Medicamentele implicate includ meticilina,alte peniciline, diuretice si antiinflamatoare nesterodiene (1).
Mecanismul injuriei este o perturbare imunologica, posibil o reactie de hipersensibilizare intirziata.Aceasta este sugerata de prezenta eruptiei cutanate, febrei si artralgiei (2,3 ).Diagnosticul necesita biopsie renala , care arata glomeruli normali si un infiltrat interstitial abundent cu limfocite, eozinofile. Diagnosticul de nefrita interstitiala asociata terapiei cu medicamente este important , deoarece sistarea tratamentului si terapia patogenetica va fii urmata de imbunatatirea functiei renale.
.Prevalenta este necunoscuta, deoarece prezentarea clinica este variabila , diagnosticul putind fi uneori omis(1).
Antiinflamatoarele nesteroidiene(AINS) ocupa un rol important in terapia moderna. Primul antiinflamator nesteroidian, aspirina, a fost sintetizata si administrata pacientilor cu peste o suta de ani in urma. In ultimii ani numarul acestora a crescut foarte mult De-a lungul utilizarii AINS s-au dezvoltat un numar mare de reactii adverse asociate cu administrarea acestora. Sunt 3 tipuri de disfunctii renale asociate cu utilizarea AINS: insuficienta renala acuta, nefrita interstitiala acuta si hiperpotasemia (4).Insuficienta renala acuta este comuna adultului tratat cu medicamente antiinflamatorii nesteroidiene. Aceasta complicatie este foarte rar intilnita in copilarie (5). In patologia adultului cea mai vasta experienta clinica si de laborator exista pentru indometacin care a devenit disponibil in 1972, avind actiune antipiretica, antiinflamatorie si analgezica.In timp, ibuprofenul si naproxenul au fost utilizate mai mult (6). Aceste medicamente se fixeaza puternic pe proteine si sunt excretate prin urina ca metaboliti activi. Fiecare este inhibitor potent al ciclooxigenazei (7). Ibuprofenul si naproxenul sunt preferate din cauza efectelor gastrointestinale reduse.
Obiective: Autorii isi propun sa identifice cazurile cu nefrita interstitiala asociata terapiei cu antiinflamatoare nesteroidiene si sa analizeze aspectele clinico-evolutive in nefrita interstitiala asociata acestei terapii.
Material si metoda
Pacienti:
Lotul de studiu a constat din 7 cazuri, cu virsta cuprinsa intre 4 si 17 ani,internati in Clinica Pediatrie III Cluj Napoca , cu diagnosticul de artrita reumatoida juvenila(ARJ) intr-un interval de 7 ani (1993-2000).
.
Metoda: S-a analizat in maniera retrospectiva prezenta semnelor de activitate a bolii, manifestarile renourinare (proteinurie, hematurie, retentie azotata), alte semne si simptome ( febra, accentuarea altralgiilor, eruptii cutanate ),precum si corelarea acestora cu AINS.
Rezultate: S-au identificat un numar de 7 copii cu virsta cuprinsa intre 4 si 17 ani intr-un interval de 7 ani (1993-2000) care au prezentat nefrita interstitiala secundara terapiei cu antiinflamatoare nesteroidiene.La acesti copii s-a utilizat Diclofenac la 3 cazuri si Naproxen la 4 cazuri (tabel 1).
TABEL 1. Caracteristici ale bolnavilor cu nefrita interstitiala
Nr. crt
|
Pacienti
|
Virsta
|
Sex
|
Diagnostic
|
Terapia
|
Durata terapiei pina la aparitia modificarilor renale
|
1
|
T T
|
15 ani
|
M
|
ARJ pauciarticulara
seronegativa-tip II
|
Diclofenac
2mg/kg/zi
|
2 luni
|
2
|
V S
|
11 ani
|
M
|
ARJ pauciarticulara
seronegativa-tip I
|
Naproxen
15mg/kg/zi
|
12 luni
|
3
|
L D
|
11 ani
|
M
|
ARJforma sistemica
seronegativa
|
Naproxen
20mg/kg/zi
|
11 luni
|
4
|
B M
|
12 ani
|
F
|
ARJ forma sistemica seronegativa
|
Naproxen
20mg/kg/zi
|
9 luni
|
5
|
M A
|
17 ani
|
M
|
ARJ pauciarticulara
seronegativa-tip I
|
Naproxen
17,5mg/kg/zi
|
4,3 luni
|
6
|
M V
|
4ani
|
F
|
ARJ poliarticulara seronegativa
|
Diclofenac
2mg/kg/zi
|
10 zile
|
7
|
M D
|
15ani
|
F
|
ARJ poliarticulara seronegativa
|
Diclofenac
2 mg/kg/zi
|
3,1 luni
|
Analiza lotul de studiu a permis urmatoarele aprecieri: 3 copii au urmat terapie cu Diclofenac 2mg/kg/zi, iar 4 copii au urmat terapie cu Naproxen cu doza cuprinsa intre 15-20 mg/kg/zi . Durata terapiei cu AINS pina la aparitia modificarilor renourinare a fost variabila, oscilind intre 10 zile si 12 luni de tratament, nefiind posibila nici o corelatie intre aparitia nefritei si durata terapiei. Cel mai scurt interval a fost in cazul unei fetite de 4 ani care dupa 10 zile de terapie cu Diclofenac a prezentat edeme si hematurie,fiind necesara intreruperea terapiei, ulterior evolutia fiind favorabila .
Sub aspectul manifestarilor renourinare am constatat prezenta insuficientei renale nonoligurice la 3 cazuri, hematuria macroscopica a fost prezenta la 2 cazuri,cea microscopica la 2 cazuri, iar 2 cazuri au prezentat proteinurie (tabel 2).
Tabel 2.Trasaturile diagnostice ale cazurilor cu nefrita interstitiala
Nr. pacienti
|
Insuficienta
renala nonoligurica
|
hematurie macroscopica
|
hematurie microscopica
|
Proteinurie
moderata
|
Piurie
|
Edeme
|
7
|
2/7
|
2/7
|
2/7
|
2/7
|
2/7
|
1/7
|
Nici un pacient nu a prezentat oligurie sau anurie. deshidratare, concentratii anormale ale electrolitilor serici.
Cazurile cu ARJ sistemica au avut AAN si ADNA negativi.
La intreruperea tratamentului functia renala s-a normalizat ,intr-un interval cuprins intre 5 si 9 zile , fiind in limite normale la alte examene de bilant efectuate ulterior in clinica. Nu am semnalat prezenta eruptiilor cutanate ,a febrei, iar altralgiile au fost semnalate de intensitate moderata, putind fi atribuite simptomatologiei bolii de baza.
Discutii:
Analiza cazurilor cu nefrita interstitiala secundara terapiei cu antiinflamatoare nesteroidiene atrage atentia asupra necesitatii evaluarii complete a cazurilor care urmeaza terapia mai sus mentionata,in cadrul protocolului de supraveghere a bolnavilor cu ARJ tratati de durata cu aceasta medicatie. O constatare a studiului este faptul ca un singur caz a evoluat cu hematurie macroscopica, aceasta constituind motivul internarii si intierea investigatiilor privind functia renala. Al doilea caz cu hematurie macroscopica a prezentat episodul respectiv in cursul internarii.
La 3 cazuri a fost prezenta insuficienta renala nonoligurica, diureza fiind in limitele normale pentru virsta.
Observatiile publicate in literatura de specialitate referitoare la nefrita interstitiala dupa terapia cu antiinflamatoare nesteriodiene la virsta copilariei sunt putine. Sanjad pe o perioada de 10 ani descrie manifestari alergice la 80 copii tratati cu meticilina. Dintre acestia 16% au prezentat si insuficienta renala reversibila (1).
Dintr-un lot de 976 bolnavi cu IRA, la 218 la care etiologia nu s-a putut preciza a fost efectuata punctia biopsie renala. Dintre acestia la 29 cazuri (14%) s-a evidentiat nefrita acuta interstitiala (4).
Adams (8)publica rezultatele unui studiu efectuat pe parcursul a 3 ani in care 17 pacienti au prezentat insuficienta renala asociata cu administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. Numai 4 pacienti s-au prezentat fara simptome de afectare renala fiind descoperiti pe parcursul controlului clinic pentru boala reumatismala, situatie pe care am intilnit-o si noi la 5 dintre cazurile studiate. Schaller (5) publica date despre 4 pacienti internati in departamentul de urgenta pediatrica cu diagnosticul de insuficienta renala nonoligurica secundara tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.Nici un pacient nu a fost biopsiat, numai un pacient a urmat terapie patogenica cu metilprednisolon, avind evolutie favorabila.
In concluzie, terapia cu antiinflamatoare nesteroidiene in patologia pediatrica poate uneori determina nefrita interstitiala, protocolul de urmarire a pacientilor cu ARJ fiind obligatoriu completat de investigarea acestei posibile complicatii. Nefrita interstitiala impune sistarea terapiei cu AINS, eventual efectuarea examenului histopatologic renal penru diagnostic de certitudine si terapie patogenetica.
Bibliografie
Adam L, Wiliam Clark, a. Driegger. “ Acute Interstitial Nephritis Due to Drugs” Annals of Internal Medicine.1980; 93: 735-41.
Whelton A.” Nephrotoxicity of nonsteriodal anti-inflammatory drugs: ph foundations and clinical implications” Am j Med 1999, 106: 13-24S.
Ravnskov U. “ Glomerular, tubular and interstitial nephritis associated with steroidal antiinflammatory drugs. Evidance of a common mechanism” Br J Clin Pharmacol 1999, 47(2): 203-10.
Reeves WB, Foley RJ, Weinman EJ “ Nephrotoxicity from nonsteriodal anti-inflammatory drugs”South Med J 1985, 78 (3) 318-22.
Schaller S, Kaplan BS “Acute nonoliguric renal failure in children associated with nonsteriodal antiinflammatory agents “Pediatr Emerg Care1999 ,14(6) 416-18.
Revai T Hormos “ Nephrotic syndrome and acute interstitial nephritis associate the use of diclofenac”Wien Klin Wochenschr 1999, 111(13): 523-4.
Brater DC “ Effects of nonsteroidal antiinflammatory drugs on renal focus on cyclooxygenase-2-selective inhibition “ Am J Med 1999 107:65-70S.
8.Adams DH, Howie AJ, Michael J, Conkey B, Bacon AB “ Non-steroidal anti- inflammatory drugs and renal failure “Lancet, 1986 11, 1( 8472): 57-60.
|